joi, 24 februarie 2011

Fiecare om are propriile experiente

De aceea, dincolo de povestile noastre, experientele fiecaruia dintre voi, impartasite aici, ne vor fi de folos tuturor. Asa ca nu va temeti sa comentati sau chiar sa ne trimiteti povestile voastre pe e-mail! :)

Revenind la subiectul de azi, fiecare dintre noi am fost, macar o data in viata, in situatia de a ne scrie un cv si o scrisoare de intentie, fie pentru a ne gasi un job, fie pentru a-l schimba.
Si pentru ca acest blog este diferit, in sensul ca ne dorim sa contina experiente reale, necosmetizate, fara articole generale si teoretice, iata ca am ales eu prima sa va povestesc.



Desi lucrez in comunicare de o viata, cred ca cel mai greu mi-a fost sa imi scriu cv-ul si scrisoarea de intentie. Probabil pentru ca mereu zicalele se adeveresc: croitorul nu are niciodata haine :)
Deschideam calculatorul si ore in sir incercam sa imi adun gandurile. Ore in sir de chin. Orice fraza as fi scris nu facea decat sa ma enerveze si mai tare. Erau seci si parca nu transmiteau nimic. Le botezasem "fraze de militian".

Prietenii incercau sa imi ridice moralul si erau mirati ca ma poticnesc la capitolul scris. Multi imi spuneau ca mi se schimba privirea atunci cand povestesc despre meseria mea, ca vorbesc pasional, ca imi stralucesc ochii altfel si cu toate astea...

M-am apucat sa citesc articole de specialitate, carti, sa urmaresc tot felul de tutoriale pana cand simteam ca pur si simplu creierul meu nu mai accepta informatii.
Paradoxal mi se parea faptul ca puteam sa scriu oricui si cv si scrisoare de intentie si erau foarte bune, oamenii imi spuneau ca dupa ce le-am modificat eu toate acestea au fost chemati la mai multe interviuri. Pe unii chiar ii pregateam pentru interviuri si ma sunau fericiti sa imi spuna ca au reusit. Sigur ca ma bucurau enorm aceste lucruri, dar cand deschideam din nou calculatorul sa scriu si pentru mine, simteam ca am un gol in creier.
Am considerat ca pentru a iesi din bucla e necesar sa iau o pauza. Mi-am concentrat atentia pe alte lucruri care imi faceau placere, pret de cateva zile.

Brusc mi-a venit o idee. Am deschis un excel si am facut un tabel in care am trecut clientii, pe categorii si proiectele, apoi am facut un chart ( o "placinta") care reprezenta anii mei de experienta, impartiti pe categorii. Am mai pus un link catre recomandarile primite pe linkedin, datele de contact, o fotografie si atat. Am salvat documentul ca pdf ca sa poata fi citit cu usurinta de oricine si asa l-am trimis.
In noianul de cv-uri primite de angajatori, aceasta forma a surprins si am traversat o perioada cu foarte multe interviuri.
Si cu toate acestea, simteam ca lipseste ceva. Ma chemau la interviuri mai mult ca pe o curiozitate a naturii. Asta era sentimentul meu. Eram "aia care a sfidat sistemul" de scris cv-uri in limbaj de lemn, aia care si-a permis sa se joace si sa creeze un cv foarte vizual. Din pacate oamenii cu care aveam primul interviu nu erau de specialitate, asa ca trebuia sa ofer explicatii de la Adam si Eva incoace. Era obositor pentru mine si probabil si pentru ei.

Asa am luat legatura cu o companie de resurse umane din Anglia, care oferea servicii de redactare a cv-ului si a scrisorii de intentie, dar si consultanta pentru cum si ce sa faci sa le imbunatatesti. Stiam de la bun inceput ca fiecare tara are propriul sau stil, dar am zis ca macar primesc niste repere.
De 150 de lire am primit...nimic. Le-a luat o luna sa imi raspunda si sa nu imi spuna nimic, ci sa ma convinga sa mai dau eu un telefon la Londra, evident la un numar cu suprataxa. Plasa cu alte cuvinte. In afara de lucruri mai mult decat generale, nu am aflat nimic nou. Dupa ce mi-am inghitit dezamagirea, am continuat sa citesc. Am descoperit un radio online specializat exact pe resurse umane si am inceput sa ascult in fiecare miercuri seara emisiunile lor. Multe dintre lucrurile pe care le-am aflat mi-au fost de folos.

Am zis sa mai incerc o data cu o firma de consultanta din State. Pretul a fost mult mai mic: 100 de usd. In afara de faptul ca mi-au raspuns pe mail in cateva zile si mi-au cerut informatii suplimentare, am fost sunata de un consultant cu care am discutat live despre cv-ul meu.
De data asta am fost foarte incantata si simteam ca nu mai sunt copilul catarat pe o scena, care trebuie sa spuna o poezie, dar care, din cauza emotiilor a uitat primul vers. Simteam ca cineva e langa mine si ma sustine. Dupa inca o saptamana petrecuta pe mail cu consultantii americani, deja aveam mai mult decat simple repere. Aveam mai multe variante ale cv-ului meu, primisem o multime de hinturi si o doza considerabila de incredere. Pot spune ca de data aceasta facusem o investitie reala in mine. Si m-am bucurat!

De atunci a incoltit ideea de a oferi astfel de servicii si in Romania. Au trecut 6 ani de atunci. Timp in care am invatat, am aplicat, am cautat softuri specializate si le-am testat pana cand am ales unul care mi s-a parut mie cel mai bun. Am studiat particularitatile mai multor tari si mi-am facut cv-ul functie de cerintele fiecarei piete. Informatia e aceeasi, insa difera modalitatea de structurare si de punere in cuvinte.

Am provocat cat mai multi profesionisti la discutii pe tema aceasta si am urmarit o multime si mai mare de discutii.

In timp, ne-am adunat intr-un grup si asa a luat nastere aceasta initiativa. Fiecare dintre noi avem propriile experiente in ceea ce priveste procesul de recrutare si fiecare dintre noi avem propria experienta profesionala. Suntem toti de acord ca si sfaturile generale sunt bune, insa noi credem ca fiecare om in parte e important si unic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu