Eu sunt "hasherul" echipei

Lucrez in Resurse Umane de peste 6 ani si, cu toate ca nu va pot da o definitie proprie a acestui domeniu si nici nu pot sa va spun teoretic care sunt principiile care il guverneaza, pot sa va povestesc experienta mea de pana acum.

Studiile de specialitate nu m-au ajutat prea mult, lasandu-ma cu un gust amar si mult mai confuza.
Formata in stil corporatist, am invatat sa vorbesc "robotic" la telefon, sa-mi spun poezia la interviu, sa-mi aleg cu grija intrebarile si sa le respect intocmai. Totul trebuia bifat, asa cum fusese stabilit. Intrebarile aveau si variante de raspuns, unul singur fiind cel corect, iar raspunsul pozitiv pentru un candidat depindea foarte mult de asta. 

Dupa o vreme, cand am inceput sa am incredere in mine, mi-am dat seama ca ma plafonam intr-un sistem rigid, cu forma frumoasa, dar lipsit de fond. Astfe, treptat, am capatat curajul de a adresa intrebari in afara grilei stabilite, atunci cand ma interesa ceva si am fost surprinsa sa observ cat de natural curge discutia si mai cu seama ca rezultatele mele in recrutare se imbunatatesc vizibil. Consider ca nu exista retete. Dupa ce inveti si practici, iti faci propria ta reteta de lucru. Am ajuns astfel, dupa ani de tatonari si "experimente" sa ies din tiparele atat de rigide ale HR-ului si sa discut oricand deschis cu omul din fata mea. Am invatat ca pot face glume in timpul interviurilor, ca ii pot face pe oameni sa se simta mai confortabil si sa-i ajut sa iasa din tiparul raspunsurilor standard de tipul "imi doresc sa ma dezvolt profesional, caut noi provocari...", ii determin astfel sa se deschida, sa fie sinceri si sa ma ajute sa inteleg mai bine specificul activitatii lor. Nu imi e rusine sa intreb ce inseamna anumiti termeni de specialitate si recunosc ca nu stiu ce inseamna, spre exemplu, un limbaj de programare in toata complexitatea sa. Il incurajez, in schimb, pe cel din fata mea sa-mi povesteasca, dandu-mi seama, astfel, cat de pasionat e de profesia sa, de motivatia interna sau cat de implicat este in cadrul unui proiect. Incerc sa identific oameni potriviti culturii organizationale in care lucrez si care pot aduce plus valoare in cadrul unui departament. Si am reusit sa invat specificul unor profesii care imi sunau odinioara a S.F. 

Stiu ca nu voi reusi niciodata sa inteleg fiecare profesie din din lume, dar stiu ca invat permanent si stiu cu siguranta sa identific specialistii. Cum? Cu mintea deschisa, cu multa flexibilitate si bunavointa. Am fost impresionata cand am primit primul feedback pozitiv din partea unui candidat caruia tocmai ii dadusem un raspuns negativ. Imi aduc aminte cuvintele lui "Iti multumesc pentru deschiderea de care ai dat dovada si, mai ales, pentru ca nu m-ai tratat ca pe un "subiect", asa cum fac majoritatea oamenilor de HR". A insemnat mult pentru mine si m-a determinat sa continui in stilul meu "neconventional". Mai ales cand astfel de raspunsuri au devenit din ce in ce mai dese. Imi place sa invat de la oameni, fiecare are ceva interesant de exprimat. Si in aceeasi masura am realizat ca eu insami ma dezvolt atat profesional cat si uman.

Cel mai greu, insa, imi e sa colaborez cu alti oameni de HR. Incadrati in tipare mult prea rigide, ma determina de multe ori sa dau inapoi. Ma demotiveaza teribil sa aud remarci de tipul "nu mi-a placut", la adresa unor oameni cu rezultate exceptionale in activitatea lor, fara sa fie in stare sa aduca argumente logice, profesioniste sau macar de bun simt. Si iata cum soarta unui om poate fi pecetluita de incompetenta celor care se ocupa de recrutare in companiile de top din Romania. 

Imi amintesc, cu un gust amar, de primul meu interviu dupa 4 ani de activitate. Doua domnisoare Recruiteri, cu lista de intrebari in fata, notand de zor raspunsurile mele. Am incercat sa vorbesc deschis, sa glumesc, dar nici un raspuns din cealalta parte a mesei. Doar doua fete rigide, usor timorate, tematoare si de propria umbra. Evident, raspunsul a fost unul negativ. Presupun ca au fost chiar intrigate de comportamentul meu. Adevarul e ca nu mi-am putut abtine zambetul sarcastic la auzul clasicei intrebari "Unde va vedeti peste 5 ani?". Sunt momente cand ma gandesc sa ma reorientez profesional, dar ma opresc oamenii deosebiti cu care lucrez si care ma motiveaza necontenit.

Cred ca, impreuna putem schimba sistemul de recrutare din Romania. Atat noi, oamenii de HR, cat si cei implicati intr-un proces de recrutare. Prin atitudine, comunicare coerenta si deschisa, putem darama bariere si construi un cu totul alt sistem.

Iata, pe scurt, de ce m-am alaturat acestui proiect. Va astept!